Max Heindel & Augusta Foss Heindel
"Originile Franc-Masoneriei
şi ale Catolicismului"


~ Capitolul IV - Facerea Mării de Aramă ~

Cum darurile spirituale ale fiilor lui Seth înfloreau în Solomon, cel mai mare înţelept dintre oameni, şi îl făceau capabil să conceapă şi să descrie planul unui templu minunat, corespunzând planului creatorului său, Iehova, aşa Hiram, lucrător abil, încarna în el îndemânarea împlinită a unei lungi linii de artişti : strămoşii săi. El poseda chintesenţa Cunoaşterii Materiei, culeasă de fii lui Cain. Ei reprezentau într-o lume sălbatică, un focar de civilizaţie concretă şi în timp ce ridicau Templul lui Solomon, minunata lor abilitate se concretiza într-o maximă utilizare.

Astfel, acest edificiu glorios a fost capodopera a două curente, o manifestare a spiritualităţii sublime a oamenilor Bisericii, prin copiii lui Seth, combinată cu abilitatea superioară a artizanilor, prin copiii lui Cain. Până aici meritele au fost egale, ca şi contribuţie. Solomon a fost satisfăcut şi a executat proiectul care i-a fost transmis. Ca amplasament, el avea un loc de adorare demn de Domnul pe care îl venera ; însă sufletul lui Hiram nu a fost mulţumit. Înarmat cu toate Cunoştinţele transmise prin Tradiţie, el a construit o admirabilă capodoperă de arhitectură, dar altul era cel care îi trasă planul. El nu a fost decât unealta Arhitectului abil - Iehova - ce lucra prin intermediarul său, Solomon. Gelozia încolţi în inima sa, căci era la fel de necesar ca şi aerul pentru el să-şi aducă contribuţia personală.

Pe vremea când Cain şi Abel erau singuri pe pământ, Abel se mulţumea să aibă grijă de animalele sale create. Cum de altfel, procedau şi părinţii săi, Adam şi Eva, îndrumaţi de Iehova.

Însă Cain, progenitura semi-divină zămislită de spiritul luciferian Samael şi Eva - creaţia lui Iehova, ardea de o dorinţă divină de a-şi aduce propria contribuţie. Muncea pământul şi făcea să crească două fire de iarbă, acolo unde nu creştea ( în mod spontan - n. trad. ) decât unul ; şi văzând aceasta, în el se manifestă instinctul creator ce trebuia cumva să-şi găsească o materializare.

Ca un adevărat moştenitor al lui Cain, Hiram era posedat de spiritul lui Samael, atribut ce-l putea împinge oricând, spre o formulă extremă. Era ros de dorinţa dominatoare de a adăuga Templului, Ceva care să eclipseze întreaga construcţie, atât în frumuseţe, cât şi în importanţă. Din frământarea spiritului său s-a născut ideea Mării Topite ; aşa că, imediat trecu la realizarea acestui ideal mare ... Cu toate că Cerul şi Pământul şi-au pierdut răsuflarea de frică în faţa îndrăznelii acestui proiect.

Biblia oferă puţine învăţături despre această Mare de Aramă. În Cronicile II, capitolul 4, aflăm că Hiram făcu o cadă imensă aşezată pe 12 boi ale căror capete erau în afara căzii, iar corpurile sub cadă spre centrul acesteia. Ea era destinată folosirii numai de către preoţi. Se povestesc multe, cu scopul de a deruta cititorul, însă detaliile deosebite indicate mai jos dovedesc importanţa acestui obiect remarcabil. Pentru aceasta însă, trebuie să comparăm citatul masonic, cu sensurile voalate şi nepătrunse ale Bibliei. Legenda masonică spune după cum urmează :

"Când Hiram termină aproape în întregime Templul, el începu să toarne vasele cerute pentru serviciul religios, conform desenului făcut de Solomon, în calitatea sa de agent al lui Iehova.

O Piesă Importantă între acestea, era Marele Bazin destinat receptării apei pentru baia de purificare, prin care trebuiau să treacă preoţii înainte de a intra în slujba Domnului. Acest bazin şi toate celelalte piese de dimensiune mai mică fuseseră turnate de Hiram, după cum este spus şi în Biblie.

Există o deosebire importantă între Marea de Aramă şi cada propriu zisă, ce era doar destinată să o cuprindă pe prima. Atâta timp cât Marea de Aramă nu era în Cadă, aceasta nu avea nici o calitate deosebită în ceea ce priveşte puterile de purificare ( nu putea îndeplini o funcţie de Rezonator - n. trad. ). Până atunci ea nu putea să purifice sufletul de păcate, exact cum un bazin fără apă nu putea servi curăţirii corpului.

În plus, în lipsa Mării de Cupru, Solomon nu putea rosti Cuvântul, adică Formula necesară pentru a împlini Transformarea Minunată. Nimeni nu ştia aceste lucruri, în afară de Hiram.

Această muncă ar fi trebuit să fie Capodopera Sa şi dacă reuşea, Arta Sa, l-ar fi ridicat deasupra tuturor oamenilor, pentru a-l face Divin ; precum Iehova- El-Elohim !

În grădina Edenului, strămoşul său divin, Samael, a asigurat-o pe mama sa, Eva, că putea deveni asemenea lui Elohim, dacă mânca Fructul Pomului Cunoaşterii ( Puterea Creatoare ).

De-a lungul secolelor, strămoşii lui au lucrat în Lumea largă. Graţie abilităţii adunate de fiii lui Cain, iată că ei au ajuns să construiască un edificiu, unde Iehova se ascundea după Voal şi comunica doar cu preoţii săi aleşi, copiii lui Seth.

Copiii lui Cain fură aruncaţi afară din Templul pe care tocmai îl construiseră, aşa cum Cain fusese aruncat din grădina pe care o cultiva. Din această cauză, Hiram se simţea nedreptăţit şi lovit pe nedrept. Venise în sfârşit momentul, să pregătească toate mijloacele prin care fiii lui Cain ar putea rupe Voalul şi astfel, să se deschidă Calea spre Dumnezeu, oricui dorea asta.

În acest scop, trimise în lume mesageri însărcinaţi să adune toate metalele cu care copiii lui Cain lucraseră. Cu ciocanul său, el le pulveriză şi le aşeză într-un cuptor încins pentru a extrage în chip alchimic din fiecare particulă chintesenţa cunoaşterii absorbite în cursul experienţelor făcute pe ele. Astfel, chintesenţa metalelor de bază formă un "sublimat" de Cunoştinţe Spirituale, de o putere incomparabilă, mai preţioasă decât toate puterile ... decât toate puterile terestre. Fiind de o puritate împinsă la extrem, acest produs nu avea nici o culoare, dar semăna cu o Mare de Sticlă.

Oricine s-ar fi spălat în Marea de Sticlă, putea fi înzestrat cu tinereţe veşnică. Nici un filosof nu se putea compara cu Hiram în înţelepciune, căci această înţelepciune a "Pietrei Albe" îl făcea capabil chiar să ridice Vălul Lumilor Invizibile şi să atingă ierarhiile supraomeneşti, care acţionează în lume cu o putere necunoscută maselor.

Tradiţiile masonice spun că pregătirile lui Hiram erau atât de perfecte, încât succesul părea a fi garantat ... dacă, nu intervenea trădarea.

Muncitorii incompetenţi pe care Hiram nu i-a putut duce spre Grade Înalte de Iniţiere, conspirară să verse apa din bazinul destinat să primească Marea de Aramă, într-un anumit moment-cheie. Ei credeau că "Fiul Focului" ( Hiram - n. trad. ) era neştiutor în manipularea Elementelor de Apă, fiind convinşi că acesta s-a prostit, deoarece era mai mult decât evident, că Ceva Acvatic, nu putea să se combine cu Minunatul Aliaj. Astfel, ruinând planul nutrit de Hiram şi stricând Opera sa, ei îşi doreau în fond, să se răzbune pe Meşter. Solomon a fost avertizat în secret de acest complot criminal, dar gelozia pentru Regina din Saba legă limba sa şi opri braţul său, căci spera că dacă planul ambiţios al lui Hiram eşua, afecţiunea reginei se întorcea de la rivalul său umilit spre el. El închise aşadar, şi ochii, şi urechile la zvonul complotului, lăsând totodată liberă, iniţiativa conspiratorilor.

Când Hiram, în marea lui încredere, ordonă deschiderea cepurilor la Cuptoare, Focul Lichid se repezi şi întâlni Apa. Atunci un bubuit cutremură cerul şi pământul, pe când Elementele clocoteau, se zbăteau, se luptau. Toţi, în afară de Hiram, îşi ascunseseră faţa de la acest accident.

Atunci, din mijlocul focului dezlănţuit, el auzi vocea lui Tubal Cain, cerându-i să sară în Marea de Aramă. Plin de încredere în strămoşul său care a mers înaintea lui pe Calea Focului, Hiram se supuse şi sări fără teamă în flăcări. Coborând prin fundul dezintegrat al bazinului, ajunse fericit în Centrul Pământului trecând prin Nouă Straturi în formă de Arc. Acolo, îl găsi pe Cain, fondatorul Familiei sale, care îi dădu instrucţiuni privind amestecul Apei cu Focul şi îi înmână, cu un Ciocan şi un Cuvânt Nou, mijlocul de a ajunge la rezultatul dorit. De asemenea, Cain privi în viitor şi îi profeţi. Profeţie însă, parţial realizată :

"Ceea ce încă nu s-a împlinit este pe cale de a se realiza ; zi de zi, totul însă se va împlini cu siguranţă doar atunci când va sosi momentul. Tu, Hiram - îi spuse Cain - vei muri înainte ca aspiraţiile tale să se realizeze, dar din Văduvă se vor naşte Fii, care vor păstra vie amintirea ta de-a lungul timpului şi în final, va veni Cel care este Mai Mare decât tine. Tu nu te poţi înălţa, mai mult decât Leul lui Iuda îţi permite să te ridici. Ci doar atât, cât să stai sub influenţa puternică, a Labei Sale !
Astăzi tu ai primit botezul focului. El în schimb se va boteza cu Apă şi Duh.

Mai mare decât Solomon, El va construi un Oraş Nou şi un Templu Nou, unde toate seminţiile vor putea trăi în Pace, sub Semnul Adoraţiei. Fiii lui Cain şi Fiii lui Seth se vor reuni acolo în Pace, în Marea de Sticlă. Cum Melchisedec, regele Salemului ("Salem" înseamnă "pace") şi preot al lui Dumnezeu îl călăuzea pe Abraham, tatăl seminţiilor, când Umanitatea era încă în stadiul copilăriei, tot astfel această Nouă Lumină va aduna în Ea dublul oficiu al Regelui şi Preotului, ca şi în Melchisedec.

El va Judeca seminţiile cu Legea Iubirii şi celui ce va învinge i se va da o Piatră Albă cu un Nume, care îi va permite să intre în Templu, unde îl va întâlni pe Rege faţă în faţă."

Hiram a fost din nou adus la suprafaţa pământului şi în timp ce se îndepărta de locul ambiţiei sale risipite, conspiratorii se aruncaseră asupra lui şi îl loviră mortal. Dar înainte de a-şi da suflarea ascunse ciocanul şi discul pe care era înscris "Cuvântul Nou". Acesta nu a fost descoperit decât după secole mai târziu, când Hiram, fiul Văduvei reînvie în lume ca şi Lazăr, şi deveni prietenul şi discipolul Leului lui Iuda, care îl învie din moartea iniţierii. Când ciocanul a fost regăsit, avea forma unei cruci şi discul devenise un trandafir. De aceea Hiram luă loc printre masoni sub noul şi simbolicul nume de : Christian Rosenkreuz.

El fondă Ordinul Constructorilor Templului care îi poartă numele ; în acest Ordin, sufletele pline de aspiraţii sunt încă instruite în maniera topirii metalelor de bază pentru a face
"Piatra Albă" ( Piatra Filosofală ).

Simbolistica care o precedă va fi explicată în capitolele următoare.


Copyright © july 2007
care o precedă va fi explicată în capitolele următoare.

Copyright © july 2007